Iti ard buzele de dorinta. Vrei sa le rostesti. Dar ceva te opreste. Iti este teama, iar in mintea ta incep sa curga intrebarile. Daca nu e reciproc? Daca e prea devreme? Daca nu va reactiona asa cum ai vrea? Poate ar trebui sa mai astepti putin. Prea multa ratiune, prea putin iti dai voie sa simti si sa risti. Asa ca alegi sa inghiti acel "Te iubesc" pe care il simti pe buze atat de des. Il inghiti ca pe o pastila. Are un gust familiar si, totusi, un pic amar, pentru ca stii cat de mult inseamna pentru tine, si cu toate astea alegi sa taci. Numai tu stii de ce.
Iti amintesti in ce moment ai simtit prima data impulsul de a le rosti? Poate atunci cand ti-ai facut curaj sa ridici privirea din pamant si sa il lasi sa te priveasca, cu riscul de a-ti citi acolo sentimentele? Sau poate atunci cand ai adormit cu capul pe pietul lui? Ori poate in momentul in care ti-ai pemris sa fii vulnerabila in preajma lui? Sau a fost momentul ala in care te-a luat in brate pentru a nu stiu cata oara, insa de data aceea ceva a fost diferit? Mai intens...
Sau, daca te gandesti mai bine, poate a fost intr-unul din momentele alea in care isi plimba degetele pe corpul tau, te saruta asa cum numai el poate sa o faca, in stilul lui caracteristic, ce te face sa vibrezi pana la ultima celula.
E greu sa identifici momentul exact in care ai inceput sai ai acele sentimente. Stii doar ca ele exista si tare mult iti doresti sa ii spui. Dar nu acum, parca vrei sa mai astepti. Nici tu nu stii ce. Poate acel moment ideal? Dar care este momentul potrivit petru a spune cele doua cuvinte?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu